Cum se simte copilul tău înainte să meargă la școală? Este anxios și temător, sau
calm și încrezător? Acesta ar trebui să fie primul tău semnal ca părinte despre
cum se raportează copilul la această instituție de învățământ.

Relația copiilor cu sistemul școlar a fost dintotdeauna un subiect complex. În
ultimii ani, însă, observăm că această relație devine din ce în ce mai
problematică.

Lector univ. dr. Ana-Maria Ambrosă, psiholog și psihoterapeut sistemic de familie
și cuplu și invitat în edițiile anterioare MindHub Talks, ne-a oferit câteva
perspective despre modul în care copiii percep școala în contextul actual și
despre rolul pe care îl joacă părinții și educatorii în modelarea acestei relații. Hai
să afli mai multe în cele ce urmează!

Presiunea performanței și anxietatea școlară

Presiunea constantă a performanței este cea mai evidentă provocare în relația
copiilor cu școala. În societatea modernă, succesul academic este de multe ori
asociat cu viitorul profesional și social al unui om, iar această mentalitate pune o
povară imensă pe umerii copiilor. Notele și examenele devin principalele măsuri
ale valorii unui elev, iar competiția dintre colegi și așteptările ridicate din partea
părinților pot duce la anxietate și stres.

Ana-Maria Ambrosă a subliniat faptul că această presiune vine și din partea
părinților care își proiectează propriile dorințe și temeri asupra copiilor lor.
„Părinții moderni, în special cei din mediul urban, tind să își dorească rezultate
rapide și vizibile. Fără să realizeze, aceștia transmit un mesaj de tipul ‘nu ești
suficient de bun dacă nu obții nota maximă’, iar acest lucru poate fi devastator
pentru stima de sine a unui copil”.

În loc să le induci copiilor ideea că școala este ca un câmp de luptă unde sunt
permanent evaluați, schimbă perspectiva și ilustrează școala ca pe ce este, de fapt
- un mediu de învățare în care greșelile sunt doar opotunități de a descoperi ceva
nou.

Învățarea mecanică vs. învățarea prin descoperire

Un alt aspect important este conflictul dintre învățarea mecanică, bazată pe
memorare și reproducere, și învățarea activă, bazată pe explorare și descoperire.
Sistemul tradițional de educație se bazează pe învățarea de tip „bază de date”,
unde copiii trebuie să memoreze cantități mari de informații pentru a le
reproduce ulterior în teste și examene.

Însă știm cu toții că acest tip de învățare nu contribuie la dezvoltarea gândirii
critice și a creativității. „Copiii sunt în mod natural curioși și dornici să exploreze
lumea din jurul lor. Însă, atunci când școala se concentrează doar pe rezultate
academice măsurabile, această curiozitate este suprimată, iar învățarea devine
un proces mecanic, lipsit de entuziasm”. spune Ana-Maria Ambrosă.

La MindHub, am înțeles că cei mici preferă învățarea prin experimentare, prin
jocuri interactive și prin colaborare. De aceea, ne folosim de tot felull de
instrumente și medii de programare distractive, ca cei mici să nu simtă procesul
de învățare ca pe o corvoadă.

Hrănește-i curiozitatea copilului și încurajează-l să descopere singur răspunsurile.
Nu i le oferi pe tavă. Discutați împreună aspectele mai complexe și asigură-te că le
înțelege și nu doar la memorează.

Impactul tehnologiei asupra învățării

Accesul la tehnologie și la informații nelimitate a schimbat complet modul în care
elevii învață și se dezvoltă. Cu toate acestea, școala tradițională nu a reușit să se
adapteze în totalitate acestor schimbări, ceea ce a creat distanță între elevi și
profesori.

Deși tehnologia poate facilita accesul la cunoștințe, aceasta poate fi și o sursă de
distragere a atenției. Prea mult timp petrecut online poate duce la un deficit de
atenție în clasă. De aceea, e important să punem accent pe educație digitală
timpurie, ca cei mici să dezvolte o relație sănătoasă și echilibrată cu tehnologia.

Ajută-ți copilul să perceapă tehnologia ca pe un instrument util, nu ca pe o sursă de
distragere. Este important să-i explici cum funcționează tehnologia și să stabilești
limite clare pentru a-i asigura siguranța. Astfel, îl vei ghida să folosească
tehnologia într-un mod responsabil și benefic.

 

Rolul profesorilor și al părinților în medierea relației copil-școală

E clar că atât părinții, cât și profesorii joacă un rol important în relația copilului cu
școala.

Profesorii trebuie să fie mai mult decât transmițători de informații; ei trebuie să
devină mentori care să inspire elevii să își urmeze curiozitatea și să își descopere
propriile talente și puncte forte. Metodele de predare ar trebui să se adapteze
contextului digital actual, care să integreze tehnologia într-un mod care să
sprijine învățarea.

De asemenea, implicarea activă a părinților în educația copiilor este esențială.
Aceștia trebuie să ofere sprijin emoțional și să încurajeze copiii să privească
școala nu doar ca pe o obligație, ci ca pe o oportunitate de explorare și dezvoltare
personală.

Dialogul deschis între copii, părinți și profesori este cheia unei relații sănătoase cu
școala.

Felul în care cel mic percepe școala constituie fundamentul relației sale viitoare
cu locul de muncă și cu propriile valori. Ca părinte, este esențial să îi oferi o
viziune pozitivă asupra școlii și să-l sprijini cu blândețe, fără a impune presiuni.

Curricula școlară este de cele mai multe ori depășită, așa că încurajează-ți copilul
să-și dezvolte abilitățile esențiale ale secolului 21 prin activități și cursuri extra-
școlare.

Te invităm să descoperi programa inovatoare MindHub și să ne faci o vizită! Te
așteptăm!